În tradiția Biserica Ortodoxă Română, prima săptămână din Postul Mare este considerată cea mai aspră și mai intensă perioadă din punct de vedere spiritual.
Aceasta marchează începutul unui drum de curățire sufletească, pocăință și pregătire pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Nu este doar o schimbare alimentară, ci o transformare profundă a modului de viață.
În primele zile, credincioșii sunt îndemnați la post sever. Luni și marți, potrivit rânduielilor tradiționale, se recomandă ajunare totală sau consumul minim de hrană, pentru cei care au binecuvântarea duhovnicului și puterea fizică necesară. De miercuri până vineri, se ține post fără untdelemn, adică se consumă hrană simplă, fără ulei și fără produse de origine animală. Untdelemnul și vinul sunt dezlegate doar sâmbăta și duminica, zile cu o notă de bucurie liturgică în cadrul postului.
Un element central al acestei săptămâni este citirea Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, o slujbă specială oficiată în primele patru zile. Canonul este o rugăciune amplă de pocăință, care îndeamnă la introspecție, recunoașterea greșelilor și dorința sinceră de îndreptare. Participarea la slujbele de seară, numite Pavecernița Mare, este considerată un sprijin esențial pentru întărirea duhovnicească.
Pe lângă rânduiala alimentară și participarea la slujbe, prima săptămână a Postului Mare presupune și o atenție sporită asupra comportamentului. Credincioșii sunt încurajați să evite conflictele, să practice iertarea, să se roage mai mult și să acorde timp lecturii duhovnicești. Postul adevărat înseamnă nu doar abținere de la anumite mâncăruri, ci și renunțare la răutate, la judecarea aproapelui și la obiceiuri dăunătoare.
Această primă etapă este văzută ca temelia întregului post. Modul în care este trăită influențează parcursul spiritual al următoarelor săptămâni. De aceea, Biserica subliniază importanța echilibrului: post cu discernământ, rugăciune cu smerenie și fapte bune făcute în taină, ca pregătire pentru bucuria Învierii.